Peelingul chimic: Part II

D

isclaimer: Peelingul pe care l-am facut eu este un peeling mediu cu 35% TCA si este o procedura medicala (nu se face la cosmetica). Acidul folosit la acest tip de peeling provoaca arsuri de gradul al doilea iar durerea in timpul aplicarii este foarte intensa. NU SE COMPARA sub nicio forma cu peelingul superficial care e mai apropiat de o arsura solara decat de peelingul mediu.

Va spun sincer: in comparatie cu perioada de recuperare, durerea pe care am simtit-o la aplicarea acidului a fost mic copil. Daca ar fi doar aia de suportat, cu siguranta as mai face peeling. Insa cand ma gandesc la perioada de recuperare…nu cred ca vreodata o sa mai fac asa ceva. Link-ul catre poze il gasiti spre finalul articolului.

Dar sa va povestesc.

Ziua 1. Cand am venit acasa dupa peeling pielea inca ma mai ustura (si a tinut-o asa pana m-am culcat). Am primit indicatii sa nu ma spal pe fata pana a doua zi dimineata, ceea ce am si facut. In afara de roseata si usoara usturime, n-am avut vreun mare discomfort.

Ziua 2. M-am trezit maronie iar pana seara pielea a devenit un mov rosiatic. In album am pus poze facute atat cu blit cat si fara, pentru a va putea da seama de culoare (pozele de joi). In rest n-am simtit vreun discomfort, cu atat mai putin durere.

Ziua 3. Pielea a inceput sa se intareasca si sa se transforme in crusta. Apare si senzatia de piele care tine (daca ati folosit vreodata masca cu albus, e foarte comparabila senzatia – la peeling e ceva mai nasoala pentru ca stratul de piele e mai gros si mai rigid – foarte asemanator cu crustele pe care le facem la o julitura mai adanca). Pe barbie au iesit foarte multe cosulete mici iar pe obrazul drept am  simtit o zona dureroasa. Noaptea abia am reusit sa dorm. M-am trezit de cateva ori sa ma dau cu crema pentru ca efectiv nu mai suportam senzatia.

Ziua 4. In sfarsit am inceput sa ma cojesc. M-am simtit exact ca un sarpe care naparleste. Pielea care se cojeste e tare si uscata: asemenea unei frunze uscate. E exact aceeasi senzatie la atingere. Discomfortul s-a diminuat putin, macar in zona nasului si deasupra buzei superioare. In continuare nu pot sa am prea multe expresii faciale pentru ca nu-mi permite scoarta. Pe barbie unde erau cosuletele s-a format o crusta galbena cam nasoala. Pe obrazul drept, unde simtisem cu o zi inainte o zona dureroasa a aparut o surpriza: HERPES! Da, pe obraz. Am tot dat cu aciclovir pe el si a raspuns bine.

Ziua 5. M-am mai cojit inca putin. Atat herpesul cat si crusta de pe barbie sunt la locul lor. In rest, marti diferente nu sunt. Ah, ba da! In zonele in care m-am cojit deja mi-au aparut alte coji, mai mici si mai moi (scamute as zice mai degraba).

Ziua 6. Herpesul bate in retragere, la fel si crusta de pe barbie. Se mai duce si o parte din coaja. Se crapa in sfarsit si cea de pe frunte astfel incat mi-am recapatat expresivitatea si atunci cand ma mir. Pe alocuri pielea e destul de rosie si ma ustura, acolo unde nu ma mananca sau amandoua in acelasi timp. Dau cu crema si cu apa termala din belsug (ca in fiecare zi de altfel – am pastrat zona cu crema pe cat posibil). Nu pare sa aiba vreun efect dar ii dau inainte.

Ziua 7. M-am cojit aproape de tot! Yay! A mai ramas o portiune pe nas, pe alocuri pe frunte si pe obraji aproape de linia parului. Inca am scamute in jurul gurii si ma mananca putin pielea insa e ok. O simt totusi destul de iritata si ma cam ustura uneori. Plus ca e inca foarte rosie (nici nu se pune problema sa pot iesi din casa). Pielea arata bine deocamdata, insa nu vreau sa ma pronunt pana nu se calmeaza de tot.  Am cateva cosulete aparute, insa probabil sunt din cauza faptului ca pielea n-a putut sa respire sub scoarta 🙂 Majoritatea celor de sub piele nu le mai am. Cred ca o sa mai dureze 2-3 zile pana se va vindeca si va arata mai uman. Voi reveni cu detalii.

Si acum, pentru ca tot ce am zis eu nu e foarte concludent…poze! N-as vrea sa le pun pe blog pentru ca sunt destul de multe, asa ca le puteti gasi pe toate aici. Pentru parola va rog sa imi scrieti pe email :).

Mai jos aveti cateva poze concludente (inceput, mijloc, sfarsit).

Peeling chimic tca

 

Ps: daca sunteti mai slabi de inger sau vi se face greata usor, nu va recomand sa va uitati la poze. Vorbim totusi de arsuri de gradul 2.

Rezumat:

– Nivel de durere la aplicarea acidului: mediu (o prietena zicea ca ea ar mai face o cezariana mai degraba decat un peeling) – pentru mine e cea mai dureroasa chestie experimentata vreodata, insa n-am avut nimic niciodata rupt si banuiesc ca acolo sunt mai mari durerile (insa tineti cont ca am avut parte de o operatie, care nu mi s-a parut nici pe departe la fel de dureroasa).

– Rezultate: oarecum satisfacatoare – dupa cum ziceam, inca nu vreau sa ma pronunt, astept sa se calmeze pielea de tot.

– Perioada de recuperare: fiti pregatiti sufleteste pentru o saptamana (sau chiar mai mult) de stat in casa in care veti arata ca scosi dintr-un film horror (Nightmare on Elm street maybe?), si in care veti fi constienti in permanenta de faptul ca pielea voastra de pe fata a fost arsa.

– As repeta experienta? In mod sigur NU! Avand in vedere ca eu n-aveam probleme chiar asa mari cu tenul (doar niste pete care se pot vedea in pozele de miercuri), consider ca it’s just not worth it! O sa folosesc in continuare acasa o crema cu AHA 8% zilnic, si odata la 2 saptamani – 1 luna acid salicilic 5% si sper sa fie de ajuns pentru a mentine efectele. Eu prin asa ceva nu-mi mai doresc sa trec a doua oara in viata.

Update dupa 3 ani:

Rezultatele peelingului au fost satisfacatoare. Petele de la acnee au disparut in procent de 95% asa ca ma declar multumita. In privinta punctelor negre/ridurilor fine de expresie: rezultat ZERO! In privinta acneei: rezultat ZERO!

Daca inca aveti acnee activa si va ganditi la un peeling chimic, va recomand sa uitati. Pielea va fi sensibila o perioada destul de lunga (la mine a durat cam 1 an) iar semnele noi de la acnee vor trece si mai greu. Daca nu mai aveti probleme cu acneea, e in regula. Pentru ca problemele mele cu acneea nu erau rezolvate si inca aveam eruptii, la nici 3 luni de la peeling aveam o multime de semne noi.

Eu am folosit sunscreen cu SPF 50 in fiecare zi timp de 1 an dupa peeling. Indiferent ca ieseam sau nu din casa. Cu toate acestea pielea a fost foarte sensibila la frig, la soare si mai ales la vant. Simteam ca ma ustura si ca ma tine, mai ales daca petreceam mai mult timp afara. Dupa 2 ani (si sunt 100% sigura ca rutina de ingrijire corespunzatoare a contribuit la asta) pielea s-a calmat si a redevenit aproape ca inainte (in sensul ca nu ma mai supara nici la soare, nici la frig).

Aici puteti citi Partea I.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestmail

Peelingul chimic: Part I

D

isclaimer: Peelingul pe care l-am facut eu este un peeling mediu cu 35% TCA si este o procedura medicala (nu se face la cosmetica). Acidul folosit la acest tip de peeling provoaca arsuri de gradul al doilea iar durerea in timpul aplicarii este foarte intensa. NU SE COMPARA sub nicio forma cu peelingul superficial care e mai apropiat de o arsura solara decat de peelingul mediu.

Eu nu ma supun niciodata vreunei proceduri inainte sa citesc intensiv pe tema respectiva.

Fie ca e vorba de mers la dentist, de pus unghii sau de peeling chimic. Asa ca eram oarecum pregatita: se aplica acid pe fata, doare timp de cateva minute, se neutralizeaza, dupa care pielea devine roz, dupa care maro, dupa care naparlesti ca un sarpe. Bun, in teorie totul suna ok.

Am ajuns la doctor, am discutat putin (doctorul foarte ok si efervescent, ne stim de dinainte pentru ca i-am mai fost pacienta), am glumit, dupa care m-am asezat pe scaun/masa/pat si a inceput sa-mi aplice acidul. Mi-a zis sa ii spun cand incepe sa intepe. Dupa doua secunde: “Au! Inteapa”. Si imi zice zambind “Ba inca nu inteapa”. Man, was he right. Dupa vreo 30-40 de secunde abia a inceput sa…ARDA! Daca v-ati fript vreodata mai tare stiti ce inseamna. E, ganditi-va ca e aceeasi senzatie, doar ca e pe intreaga fata, si e constanta timp de vreo 2 minute. Ca si cum ai tine degetul lipit de tigaia incinsa.

Am dat din picioare, mi-au dat putin lacrimile (asta in timp ce-mi faceam eu vant cu un evantai si doctorul cu inca unul), insa dupa cele 2 minute senzatia de arsura a inceput sa se diminueze. Am stat cateva minute (sa zic vreo 15?) pana culoarea fetei s-a transformat din alba in roz (initial, cand aplica acidul pielea se face alba – asa numitul “frosting”). Apoi a aplicat ceva crema si I was good to go.

Citisem eu ca dupa ce da cu crema dispare senzatia de disconfort. Aha…sigur ca da. Si acum inca simt usoare intepaturi si senzatie de piele care tine (desi am o tona de crema pe mutra). Frigul se pare ca inrautateste situatia. Asa ca m-am baricadat in casa si astept ca timp de o saptamana sa trec prin diverse culori si stadii de naparlire. La sfarsit o sa pun si poze cu evolutia. Eu am cautat foarte mult ceva de genul asta, din pacate am gasit foarte putine informatii, asa ca ma gandesc ca poate va fi util si altcuiva.

Peelingul pe care l-am facut eu este cu TCA (acid tricloroacetic) si este de nivel mediul (exista peeling superficial, mediu si profund – cel superficial se poate face si de catre cosmeticiana, cele medii si profunde se fac doar de catre doctori specializati, fie dermatolog fie chirurg plastic).

Care ar trebui sa fie efectele? Pai wikipedia zice asa:

* netezeste ridurile fine

* elimina cosurile superficiale

* imbunatateste culoarea si textura pielii

* elimina eventualele pete (de la soare, acnee – doar unele)

Eu l-am facut pentru ca am pe obraji niste urme foarte inestetice de la acnee. Nu sunt in relief si niciodata n-am avut probleme grave cu acneea. Insa pielea mea se pare ca se vindeca destul de greu, asa ca orice cosulet, oricat de mic a lasat o urma. Sper ca peelingul acesta sa-mi rezolve problema.

Despre recuperare si rezultate puteti citi in Partea a II-a.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestmail